A spune ca înteleg cine era Domnul Hristos fara a întelege ce era El de fapt, este ca şi cum aş spune altora că merg să înot fară a avea la dispoziţie o suprafaţă care să mă ajute să-mi desfăşor acesta acţiune. Dacă afirm că îl cunosc pe Domnul Hristos, atunci viaţa mea trebuie sa arate acest lucru. Ar trebui să-mi pun cu sinceritate următoarea intrebare: cand afirm că îl cunosc pe Domnul Isus, conştientizez eu greutatea acestei afirmatii ? Cu cât sunt mai obişnuit cu adevarul din spatele greşelii, şi nu fac nimic, cu atât imi va fi mai greu sa iau o decizie cu scopul de a îndrepta acesta greşală. Exista chiar riscul de a se ajunge sa nu-mi mai pară nimic ca fiind greşit. Asta fiindca orice proces informativ este însoţit întodeauna de un proces formativ. Daca Cuvantul Vietii nu prinde rod in viata mea, care sunt elementele la care ţin atât de mult încât le permit să se opuna cu atâta succes acestei influenţe. Ce acumulez in mine, daca nu Viaţă ? Ce mă formează? Scopul vrăjmasului a este acela de a ne menţine pasivi şi toleranţi faţă de noi înşine. El ştie cel mai bine cât de uşor este de cucerit o cetate lipsită de vigilenţa unor străjeri. Vigilenţa se obţine prin exerciţiu. În 6000 de ani, Satana şi-a putut perfecţionat tactici foarte bine puse la punct în faţa carora nici viteazul David, nici înţeleptul Solomon nu au reuşit să stea neclintiţi. Şi totuşi se poate! Dar se poate oricum? Doar o inima smerită, care poate vedea dincolo de simpliteatea Cuvantului lui Dumnezeu, care descoperă acolo acele pietre preţioase care pot lumina viaţa, şi se apleaca cu totul, adânc şi din ce în ce mai adânc, conştientizând valoarea acestei comori, doar o astfel de inima este suficient de golită de ”eu” , facandu-i astfel loc Domnului Hristos. Pot manifesta sete pentru comorile omeneşti, comori care vor manca din mine până voi ajunge sa nu mai am nimic de oferit, sau pot înseta după comorile cereşti, acele comori inepuizabile printre care se numara si DRAGOSTEA, capacitatea de a ma oferi fara a cere ceva în schimb.
Nu, nu se poate oricum. Iar Domnul Hristos ne-a facut cunoscut din plin acest adevar. ”El trăia ceea ce îi învăţa pe alţii… El era ceeea ce îi învăţa pe alţii. Cuvintele Lui nu erau numai expresia propriei experienţe de viaţă, ci şi expresia propriului Său caracter. El nu numai că îi învăţa pe alţii adevărul, ci El însuşi era adevarul. Datorită acestui lucru învăţătura Sa avea putere.” Educaţie Dacă vrei ca adevarul sa se gasească în tine, atunci trăieşte pentru alţii purtând dupa tine şi împartaşind adevăratele comori cereşti. Atunci exemplul tău va capăta putere. 
